LATIN DICTIONARYLexicon Latīnum
adjectivethird-declension two-termination adjective

subiectibilis

subiectibilis (neuter subiectibile)
Classical[sʊb.jɛkˈtɪ.bɪ.lɪs]Ecclesiastical[sub.jekˈtiː.bi.lis]

Meaning

  1. two terminationsubmissive

Declension

singular
formmasculinefeminineneuter
nominativesubiectibilissubiectibilissubiectibile
genitivesubiectibilissubiectibilissubiectibilis
dativesubiectibilīsubiectibilīsubiectibilī
accusativesubiectibilemsubiectibilemsubiectibile
ablativesubiectibilīsubiectibilīsubiectibilī
vocativesubiectibilissubiectibilissubiectibile
plural
formmasculinefeminineneuter
nominativesubiectibilēssubiectibilēssubiectibilia
genitivesubiectibiliumsubiectibiliumsubiectibilium
dativesubiectibilibussubiectibilibussubiectibilibus
accusativesubiectibilīs
subiectibilēs		subiectibilīs
subiectibilēs		subiectibilia
ablativesubiectibilibussubiectibilibussubiectibilibus
vocativesubiectibilēssubiectibilēssubiectibilia

subjectĭbĭlis, e, adj. subicio,
I. submissive, Vulg. Baruch, 1, 18.

Quick answers

What does subiectibilis mean in Latin?
subiectibilis, a adjective, means “submissive”.
How do you pronounce subiectibilis?
In classical Latin, [sʊb.jɛkˈtɪ.bɪ.lɪs]; in ecclesiastical (church) Latin, [sub.jekˈtiː.bi.lis].