noun · masculinesecond declension
naucī
naucī m pl (genitive naucōrum)
Classical[ˈnau̯.kiː]Ecclesiastical[ˈnaːu̯.t͡ʃi]
Meaning
- Medieval Latinempty gloss(Medieval Latin)
Declension
| form | singular | plural |
|---|---|---|
| nominative | — | naucī |
| genitive | — | naucōrum |
| dative | — | naucīs |
| accusative | — | naucōs |
| ablative | — | naucīs |
| vocative | — | naucī |
nauci, v. naucum.