proper noun · masculinefirst declension
Croata
Croata m (genitive Croatae)
Classical[ˈkro.a.ta]Ecclesiastical[ˈkrɔː.a.ta]
Meaning
- Medieval LatinmasculineCroat
Declension
| form | singular | plural |
|---|---|---|
| nominative | Croata | Croatae |
| genitive | Croatae | Croatārum |
| dative | Croatae | Croatīs |
| accusative | Croatam | Croatās |
| ablative | Croatā | Croatīs |
| vocative | Croata | Croatae |
Origins
Borrowed from Proto-Slavic *xъrvatъ (“Croat”).
Descendants
- EnglishCroat