proper noun · masculinesecond declension
Coritānī
Coritānī m pl (genitive Coritānōrum)
Classical[kɔ.rɪˈtaː.niː]Ecclesiastical[ko.riˈtaː.ni]
Meaning
- A tribe of Britain, mentioned by Ptolemy
Declension
| form | singular | plural |
|---|---|---|
| nominative | — | Coritānī |
| genitive | — | Coritānōrum |
| dative | — | Coritānīs |
| accusative | — | Coritānōs |
| ablative | — | Coritānīs |
| vocative | — | Coritānī |