proper noun · femininefirst declension
Aboa
Aboa f sg (genitive Aboae)
Classical[ˈa.bo.a]Ecclesiastical[ˈaː.bo.a]
Meaning
- New LatinfemininesingularTurku
Declension
| form | singular | plural |
|---|---|---|
| nominative | Aboa | — |
| genitive | Aboae | — |
| dative | Aboae | — |
| accusative | Aboam | — |
| ablative | Aboā | — |
| vocative | Aboa | — |
| locative | Aboae | — |
Origins
From Swedish Åbo.